Este foarte important ca cei care achizitioneaza echipamentele de protectie sa identifice corect riscurile la care sunt expusi angajatii. Vom incerca in cele ce urmeaza sa prezentam normele europene pe care trebuie sa le respecte fiecare tip de echipament.
Îmbrăcămintea de lucru
EN 340 – Imbracaminte de protectie. Cerinte generale
EN ISO 13998 CE – Sorturi, pantaloni si haine de protectie impotriva taieturilor si loviturilor cutitului de mana
EN 381 CE – Protectie pentru utilizatorii ferastraului cu lant tinut cu mana
EN 510: 2002 – Cerinte pentru imbracamintea de protectie folosita acolo unde exista riscul de agatare de parti mobile
EN 1149-5:2008 – Imbracaminte de protectie. Proprietati electrostatice
EN ISO 11611:2008 – Imbracaminte de protectie utilizata la activitati de sudura
EN 61340 – Protectie impotriva descarcarilor electrostatice
Descrieri
EN 381
Acesta este standardul pentru echipamentele care ofera protectie impotriva unui ferastrau sau lant de drujba. Norma EN 381 prevede patru clase de protectie, in functie de viteza de rotatie a lantului: Clasa 0: 16 m/s; Clasa 1: 20 m/s; Clasa 2: 24 m/s; Clasa 3: 28 m/s.
Norma este impartita in mai multe modele, fiecare model referindu-se la o anumita parte a corpului pe care o protejeaza.
EN 381-5 se refera la protectia membrelor inferioare la contactului accidental cu un ferastrau sau drujba. Echipamentele cu clase de protectie de tip A si B sunt recomandate pentru industria forestiera, pentru taietori de lemne profesionisti. Echipamentele de tip C sunt potrivite pentru persoane care folosesc mai rar drujbe.
EN 381-7 se refera la protectia mainilor.
EN 381-9 indeplineste cerintele pentru incaltaminte.
EN 381-11 indeplineste cerintele pentru protectia partii superioare a corpului impotriva riscurilor aferente utilizarii drujbelor.
EN 510
Acest standard se refera la proprietatile pe care trebuie sa le indeplineasca imbracamintea pentru a minimiza riscul incurcaturilor atunci cand utilizatorul isi desfasoara activitatea cu sau langa echipamente mobile periculoase.
EN 1149
Norma se refera la proprietatile electrostatice pe care trebuie sa le aiba articolele de imbracaminte folosite in medii unde exista risc de explozie (medii ATEX). Anexa II, art. 2.3. din Directiva ATEX 99/92 / CE privind protectia lucaratorilor care pot fi expusi la riscul de explozie prevede ca „Muncitorii trebuie sa fie echipati cu imbracaminte de lucru prevazuta cu materiale care nu produc descarcari electrice care pot aprinde atmosfere explozive”. Astfel, materialul exterior din care sunt facute aceste echipamente este antistatic, pentru a evita riscurile descarcarilor accidentale.
Sub indrumarea directivei PPE 89/686/C au fost concepute standarde specifice referitoare la proprietatile electrostatice.
EN 1149-5:2008 – Cerinte de performanta. Acest standard se refera la alegerea a doua metode de testare diferite (EN 1149-1 sau EN 1149-3)
EN 1149-1:2006 – Masurarea rezistivitatii de suprafata
EN 1149-3:2004 – Masurarea rezistivitatii de suprafata
EN 11611
Imbracaminte de protectie pentru sudura.
Inlocuieste EN 470-1: 1995
Imbracamintea este destinata sa protejeze purtatorul impotriva particulelor de material topit rezultate in timpul sudurii. Imbracamintea minimizeaza posibilitatea de electrocutare prin contact accidental scurt cu conductori electrici activi de pana la 100 V curent direct.
Sunt folositi urmatoarii parametri:
EN 13034. Standardul specifica 2 clase cu cerinte specifice de performanta: Clasa 1 – nivel inferior; Clasa 2 – nivel superior.
Un arc electric este o descarcare electrica continua, care produce o lumina puternica si o caldura intensa. Arcul este produs intre doi electrozi la presiune scazuta sau in aer liber. In functie de amperaj, in acest arc pot aparea si temperaturi mai mari de 10000 de grade celsius. Pe langa aceasta temperatura extrema, este posibil sa fie generate si unde de inalta presiune. Aceste unde pot elibera stropi incandescenti sau aburi toxici.
EN 61340
Aceasta norma se refera la restrictiile ESD (ElectroStatic Discharge).
EN 61340-4-3:2002. Protectie electrostatica – Acest standard specifica metoda de testare pentru determinarea rezistentei electrice a incaltamintei.
Exista doua tipuri de incaltaminte de protectie ESD: Incaltaminte Electrostatica Conductiva (incaltamintea cu rezistenta electrica < 1 Ω x10 la puterea 5) si Incaltaminte Electrostatica Disipativa (incaltamintea cu rezistenta electrica > 1 Ω x10 la puterea 5 si < 1 Ω x10 la puterea 8).
EN 61340-5-1:2007 – Standard European pentru protectia dispozitivelor electronice impotriva fenomenelor electrostatice.
